Povestea lui Harap Blank

In ziua a tinspea, a lunii cutare, anul de gratie in jur de circa si ceva, Harap-Blank s-a sculat cu fundul in sus... s-a chinuit el zi de vara pana-n seara sa-si intoarca fundul in jos si ciorapii pe fata... Harap Blank a dat drumul la aparatul de radio (aparatul de radio conform legilor gravitaţiei s-a făcut zdrenţe de podea). Tocmai se difuza o melodie mişto tare de tot, de-ţi venea să îţi baţi copiii. Harap Blank nu avea copii, aşa că a bătut copiii vecinilor...Zeii au binevoit, si va acordam inca o parte din Odisee:A doua zi dimineaţă (cu o oră mai devreme decât în ziua întâi pentru că se dăduse ceasul înainte cu o oră), Preşedintele Fundaţiei Geneza s-a trezit nu prea bine dispus, aşa că s-a mai odihnit o oră, după care a mers la bucătărie să îşi pregătească micul dejun. Când s-a uitat pe geam, a văzut numai apă, apă şi iar apă. Dacă tot exista atâta apă moacă şi nu era montat încă niciun contoar, s-a scufundat în cada cu hidromasaj, a stat acolo până aproape de prânz, cu apa până aproape de barbă. A făcut câteva careuri de cuvinte foarte încrucişate (şi astfel i-a venit ideea să inventeze kabbala).Apoi a făcut câteva ture de piscină şi la final un duş. A băut câteva căni cu apă după care i s-a făcut sete. Astfel a trebuit să creeze apa plată deoarece prima repriză de apă pe care o băuse, era apă sărată de Mare Negră! El a văzut că e bună apa, dar nicio tărie nu ar fi tocmai rea, a zis:- Să se facă o tărie care să despartă apa de ape! Şi aşa a fost. Au apărut primele cazane de rachiu. Când a văzut că tăria e mai bună decât apa plată, a băut câteva ţoiuri şi a despărţit Pământul de Cer.

Poze funny

Cn si-ar dori un asemenea memorii stick?:)

Reclame incredibile :O:O:O

Iata ceva producatori care stiu sa-si faca publicitate

Metal-Menelisti=))

Mi-am adus aminte azi de o gluma, cu metal-manelele. Nu mai stiu de unde a pornit dar erau unii care propuneau introducerea unui astfel de gen muzical, pentru a-i impaca si pe rockeri, si pe manelisti. Bineinteles, totul a fost facut intr-un mod ironic, dar m-a facut sa imi imaginez cum ar arata un metal-manelist:
Ar avea in primul rand un tricou negru cu formatia sa de metal-manele preferata, cum ar fi deja clasica Manellica sau de ce nu, un tricou mai de old-school manele, cu veterani ai genului precum Gutza, Salam sau Minune.
Ar purta niste blugi de firma, Armani sau Versace, cu o catarama Dolce&Gabana. Blugii ar fi desigur taiati si sfasiati, iar peste pantaloni va avea agatate si cateva lanturi. De aur, ca doar e metal-manelist.
In picioare ar purta niste ghete negre, dar de firma. Nike sau Puma, sa mearga cu pantalonii si cureaua, iar la maini va avea cateva bratari de piele cu tepi de platina si argint.
Isi va face cont pe un tracker de metal-manele privat, unde se intra doar pe baza de invitatie, si va asculta pe calculator metal manele underground, unde Don Borgir va face o dedicatie pe growl-uri “de la nashu’ mare“. La party-uri, nu va mai da din buric ca inainte, ci isi va lasa parul pe burta lung si de-abia dupa aceea isi va zgaltai burtoiul.
In timpul sau liber, se va lua de manelari pe oriunde ii va prinde si le va spune ca sunt varza pentru ca asculta manele clasice, cunoscute si ca nu-manele si le va spune ca “e muzica comerciala ce asculta ei” si ca metal-manelele underground sunt singurele manele adevarate. Cu timpul, metal-manelele se vor diviza in mai multe subgenuri: black metal-manelele, ale caror versuri prezinta omorarea dujmanilor in cadrul unor ritualuri satanice. Pentru cei ce nu vor intelege ce grohaie blackomanelarii, se va inventa si subgenul de melodic black metal-manele ( prea bun ca sa fie black! ); doom metal-manele, ce vor trata subiecte precum suferinta si depresia cauzata de lipsa banilor sau tradarea fratilor cu subgenuri precum funeral doom metal-manele, ca sa aiba manelarii ce sa puna si la inmormantari, nu doar la nunti si botezuri sau police doom metal-manele, ce prezinta suferinta manelarilor atunci cand mascatii le aresteaza fratii. Cei mai extremisti vor asculta manelecore, un gen de muzica brutal si violent, ale caror versuri se disting cu greu si care trateaza subiecte anti-sociale si violente.
Vor exista desigur conflicte intre metal-manelisti si rockeri, fiecare sustinand ca genul pe care il asculta ei este cel mai bun si mai adevarat. Manelarii care asculta Gutza sau rockeri care asculta Linkin Park nu vor fi bagati insa in seama pentru ca ei asculta muzica comerciala si nu muzica adevarata, deci parerea lor nu conteaza, ca oricum, nu sunt nici metal-manelisti nici rockeri adevarati.

POvestea ciorbei partea II

Ciorba intreba boschetarul cum poate afla raspunsul la intrebarea ce o macina: care este folosul ecuatiilor matematice complexe. Tragandu-si mucii si abordand o pozitie solemna, boschetarul ii spuse printre sughituri:
-”Bre, in intelepciunea si desteptaciunea mea care este, consider ca raspunsul la intrebarea ce te macina pe matale poate fi aflat doar pe taramul matematicii. Parerea mea! Hic!”
Acum, ciorba nu mai orbecaia orbeste, fara o directie anume. Trebuia sa ajunga deci pe taramul matematicii. Dupa documentari ulterioare, a descoperit ca acesta s-ar afla undeva prin coltul cercului, putin mai la stanga de triunghiul cu patru laturi. Curand, in pereginarile sale i se alatura si baiatul castravete. Baiatul castravete nu vroia sa afle care este folosul ecuatiilor complexe, dar ii spusese o pasarica in vis ca acolo poate gasi rezolvarea subiectelor de matematica de la BAC asa ca se decise sa incerce. Cei doi s-au intalnit intr-un bar, la un pahar de lapte cu tuica.
Avand acum de partea sa un nou aliat si prieten, ciorba se simtea in stare sa porneasca la drum in aceasta periculoasa calatorie. Primul pas pe care il avea de facut era sa se urce in autobuz pentru a ajunge la destinatie insa cum nu avea bani de bilet, au fost dati jos la prima statie, asa ca au fost nevoiti sa continue restul calatoriei pe jos. Incercand sa faca timpul sa treaca mai repede, ciorba incepu sa poarte o conversatie cu baiatul castravete. Afla ca acesta se tragea dintr-o nobila si straveche familie de castraveti, descendenti ai lui Castravete Viteazul insusi. Mai afla ca baiatul castravete era deasemenea si pe jumatate super-sayan asa ca ori de cate ori se supara isi turna apa oxigenata in cap, isi facea parul cu tepi si dupa ce rupea hainele de pe el, incepea sa alerge de colo-colo urland cat il tineau puteau plamanii: “Pate Hame Kame Haha!”,
Desigur, nici ciorba nu avea origini umile, fiind la randul ei descendenta veritabila si cu arfe a lui Ciorba cel Mare, primul descalecator care a incalecat pe-o sa si a spus o poveste asa. Si uite asa, din vorba in vorba, cei doi s-au mai apropiat putin de destinatie.



restul povestii il veti afla alta data ;;)

Povestea ciorbei partea I

A fost odata ca niciodata o ciorba de peste. In timpul unei ore in care studia sisteme dinamice prin prisma ecuatiilor diferentiale cu solutie singulara, ciorba noastra s-a plictisit de atatia fi,csi,icsi si igreci si a plecat in lume. Nu avea sa se mai intoarca in vecii-vecilor aaaaamin la ora aceea. Vazandu-l ca iese pe usa in timpul orei, domnul profesor Popovici Ghe. Marinescu l-a intrebat surprins unde pleaca. Ciorba i-a spus ca a pornit intr-o calatorie de iluminare spirituala la capatul careie urma sa isi gaseasca adevaratul sine. I s-a raspuns insa ca nu mai au tigari la magazin asa ca ciorba a decis sa plece in schimb intr-o alta calatorie, al carei scop era sa determine care era folosul ecuatiilor matematice urate si complexe. La auzul acestei vesti, imbunat de acest nou si nobil tel, profesorul i-a dat binecuvantarea sa si a lasat ciorba sa plece de la ora.
La iesirea din campus, ciorba s-a intalnit cu o batrana ghicitoare in palma. Cum ciorba nu avea maini si deci nici palme, a mers mai departe pana cand a gasit o ghicitoare care ghicea in zat de cafea. Dupa ce a baut repede o cafea, aceasta i-a spus:
-”Vad… vaaaaaad…. vaaaaaaad o calatorie. Da, te asteapta o calatorie lunga, la capatul careia vei gasi adevarata fericire. Vei avea de infruntat multe pericole si iti vei face multi dusmani dar si prieteni noi. Ai insa grija! Fereste-te de omul span si de omul ros si nu uita ca cel mai rapid mijloc de locomotie sunt caii cu motor cu ardere interna si combustie pe baza de jaratec. Domnul sa fie cu tine, fiul meu! Pace!”
Lasandu-i ghicitoarei o moneda de 50 de bani pentru previziunile sale, ciorba a plecat mai departe si nu a mai apucat sa auda cum ghicitoarea l-a blestemat sa fie blestemat, nemultumita fiind de bacsisul lasat. Cat de grav era blestemul si cum urma sa o afecteze… avea sa afle mai tarziu.
Merse ciorba ce merse si realiza ca nu stie unde trebuie sa ajunga. Nu putea pur si simplu sa mearga asa… de nebuna. Asa ca s-a apucat sa intrebe in stanga si in dreapta unde putea afla care este folosul ecuatiilor matematice complexe. Cum in stanga era un perete iar in dreapta alt perete, incerca sa intrebe si in alta directie pana cand gasi un boschetar cuprins de aburii iluminari…
-va urma-